gapetrei2005
28 poze   7597 vizite

Monta la iepuri

Monta
Iepuroaicele fac parte din categoria animalelor poliestrice, motiv pentru care pot fi montate in orice anotimp al anului. Dupa diagnosticarea caldurilor, femela este introdusa in cusca masculului ce i-a fost repartizat prin planul de monta (femela este transportata la mascul tinand-o de spate, cat mai aproape de gat, iar daca este cazul poate fi sustinuta cu o mana si de abdomen). Daca am duce masculul la femela acesta, din cauza ca nu cunoaste noul mediu de viata nu va monta, iar femela va deveni nelinistita si va avea fata de el o comportare agresiva, provocandu-i rani prin muscaturi, mai ales la nivelul testiculelor. La iepure actul montei se desfasoara rapid, avand durata doar de cateva secunde. Este insa indicat ca monta sa se efectueze in liniste si pe timp racoros (dimineata sau seara). Ingrijitorul care asista la monta va trebui sa duca iepuroaica din nou in cusca dupa ce aceasta a fost montata. Pe cusca femelei montate se pune o tablita, pe care se va scrie data montei, masculul care a efectuat-o si data probabila a fatarii. Femelele care desi sunt in calduri refuza sa se monteze, se introduc in custi ce se vor aseza in vecinatatea masculului si vor fi duse la monta mai multe zile la rand, pana vor accepta masculul. Sunt insa cazuri cand femela, refuzand un mascul, este apoi dusa la altul, il accepta pe acesta din urma. Iepuroaicele care dupa cateva zile de la data montei incep sa-si smulga parul de pe abdomen si sa-si pregateasca culcusul, vor trebui date din nou la monta, intrucat acestea sunt semne ale infecunditatii lor.
Gestatia
La iepuroaica, spre deosebire de alte specii de animale, dehiscenta foliculara nu se realizeaza in mod spontan, ci numai datorita excitatiilor sexuale din timpul montei. Coitul la iepuroaica este determinant pentru declansarea ovulatiei. O alta particularitate consta in faptul ca procesul de nidare, sau fixare, a embrionilor pe mucoasa coarnelor uterine la iepuroaica se realizeaza doar in a patra zi dupa amfimixie. Datorita acestui fapt, la 6 - 7 zile de la data cand a avut loc monta se poate efectua controlul gestatiei, prin aducerea femelei in cusca masculului. In cazul cand iepuroaica refuza se conchide ca este gestanta. Perioada de gestatie la iepuroaica dureaza in medie 30 - 31 de zile 9cu limite cuprinse intre 26 - 38 de zile). In scopul asigurarii unei dezvoltari normale a fetusilor si pentru a mentine iepuroaicele intr-o stare buna de intretinere va trebui sa tinem cont de urmatoarele : - femelelor gestante sa li se administreze ratii nutritive cat mai complete, alcatuite din nutreturi proaspete si de cea mai buna calitate; - sa aiba la dispozitie in permanenta, apa proaspata si potabila; - asternutul iepuroaicelor sa fie uscat si curat, iar adapostul sa fie bine ventilat, curat si uscat. In perioada de gestatie, iepuroaica este foarte sensibila la zgomote. Pentru acest motiv trebuie sa ii asiguram un climat calm, de liniste, care sa ii creeze senzatia de izolare si siguranta, in caz contrar se pot produce avorturi. Acesta este motivul pentru care in timpul cat femelele sunt gestante se vor interzice vizitele persoanelor straine in crescatorii, se vor indeparta cainii, iar ingrijitorii isi vor desfasura activitatea in cea mai perfecta liniste. Cu 2 - 3 zile inaintea fatarii, iepuroaicele devin nelinistite, isi captusesc cuibul cu parul smuls de pe abdomen. In cazul producerii unor avortuei, iepuroaicele respective pot fi date din nou la monta chiar a doua zi, intrucat mucoasa lor uterina se reface foarte repede (cateva ore), bineinteles daca au fost eliminate cauzele care au generat avorturile respective.

Fatarea
Dupa cum se stie, fatarea reprezinta un ansamblu de acte fiziologice naturale, datorita carora fetusii trec brusc din mediul uterin in mediul extern. In mod obisnuit fatarea la iepuroaica este usoara, se produce mai ales noaptea si dureaza 15 - 25 minute. Foarte rare sunt cazurile de fatari distocice la iepuroaica. Dupa fatare, iepuroaica desface cu dintii invelisul embrionar, taoe cu dintii cordonul ombilical al fiecarui pui, linge apoi puii si ii asaza in apropierea sfarcurilor pentru a-i determina sa suga, pe urma ii acopera cu parul pe care singura si l-a smuls de pe abdomen. Puii se nasc cu ochii inchisi si sunt complet golasi. La scurt interval de timp dupa fatare (10 - 20 minute) iepuroaica elimina placenta, pe care o consuma imediat. Dupa eliminarea placentei se controleaza de catre ingrijitor fiecare cusca in parte, se inregistreaza numarul puilor fatati, se indeparteaza cei morti. Acest control se efectueaza in absenta iepuroaicei iar ingrijitorul trebuie sa fie foarte bine spalat pe maini cu sapun fara miros. In momentul in care femela este readusa in cusca va fi foarte preocupata de problema hranei si a apei, iar in cazul cand nu le gaseste, recurge uneori la devorarea propriilor pui. Este absolut necesar ca in crescatorie sa se asigure liniste (latratul cainilor constituie factor perturbator) si sa se impiedice accesul rozatoarelor in vecinatatea iepurilor , pentru a se preintampina consumarea puilor de catre mama. Aceasta pornire canibala a iepurelui este o reminescenta a instinctului de conservare mostenit de la forma salbatica a speciei. Canibalismul mai poate fi determinat de carente alimentare in perioada de gestatie precum si de absenta apei imediat dupa fatare.

INTARCAREA PUILOR

Cu cat puii de iepure au fost mai bine obisnuiti (inca din perioada alaptarii) sa consume hrana vegetala, cu atat vor suporta mai usor criza cauzata de trecerea de la regimul lactat la cel vegetal. Pentru a reduce din efectele acestei crize, intarcarea trebuie sa se faca in mod treptat, respectiv, iepurasii vor fi izolati in timpul zilei de mama lor (3 - 4 zile la rand) si vor fi lasati sa suga numai noaptea. In aceste zile li se va administra paine inmuiata in zer sau lapte, amestec umed de uruieli, lucerna, trifoi palit etc.
Pentru a preveni congestionarea ugerului la iepuroaica - mama, nu se vor indeparta cu ocazia intarcarii toti puii deodata, ci numai cate 1 - 2 in fiecare zi (prima data masculii sau puii mai bine dezvoltati, iar apoi in decurs de 4 - 5 zile si ceilalti).
In mod obisnuit, la varsta de 4 saptamani se intarca puii destinati productiei de carne, iar la 8 saptamani cei destinati reproductiei.
Ideea intarcarii timpurii a iepurasilor nu este noua si a fost experimentata cu succes de crescatorii americani si de certatorii francezi. Este cunoscut faptul ca iepurasii incep sa iasa din culcus la varsta de 12 - 15 zile in timpul verii si la 18 - 21 zile in timpul iernii. Iepurasii la aceasta varsta pot sa consume nutreturi diferite de laptele matern.
Practicand intarcarea la 3 saptamani este suficient sa se administreze o hrana care inlocuieste laptele numai 7 zile, deoarece la varsta de 4 saptamani iepurasii consuma zilnic o cantitate de apa egala cu 20% din greutatea lor vie.
Intarcarea la 14 zile permite montarea femeli, imediat dupa fatare. In mod firesc, succesul metodei este strans legat de conditiile de crestere, deoarece toate animalele trebuie sa fie intr-o stare de sanatate perfecta. In caz contrar se poate ajunge la situatii dezastruoase. Cresterea foarte rapida a iepurasilor alaptati de iepuroaica face sa se presupuna ca laptele acesteia este foarte bogat in substante nutritive. Tinand seama de faptul ca iepurasii incep sa iasa din cuibul lor la varsta de 12 - 15 zile de la nastere in timp de vara si la 18 - 21 zile in timp de iarna, ca incep sa caute hrana pusa la dispozitia lor cateva zile mai tarziu si, in sfarsit, ca inlocuirea primilor dinti de lapte are loc chiar la varsta de 21 - 22 zile, intarcarea timpurie (la varsta de 21 - 29 zile) s-ar putea practica destul de usor, prin administrarea unor amestecuri de fainoase cu lapte, in stare lichida sau sub forma de praf de lapte.
Toate aceste nutreturi combinate, anume destinate intarcarii, trebuie completate corespunzator cu substante minerale solubile in apa de baut, pe langa fanul si nutreturile combinate. Intarcarea traditionala (la 30 - 40 zile) si cea tarzie ( la 50 - 56 zile ) fac parte din practica curenta si sunt usor de aplicat. Revenind la intarcarea timpurie se constata ca iepurasii incep consumarea spontana a hranei suplimentare la varsta de 21 zile in lunile calde si la 25 zile in cursul iernii.
Din clipa in care incep sa consume hrana suplimentara, laptele matern ocupa pentru ei un loc de importanta secundara. In primele 4 - 5 zile de hranire mixta, iepurasii ingera substanta uscata din hrana suplimentara si laptele matern in cantitati egale. In momentul intarcarii (12 - 30 zile ), hrana suplimentara reprezinta 65% din alimentatie, iar laptele matern 35%.
Cu cat iepurasii au avut in primele 25 zile de viata mai mult lapte matern, cu atat vor consuma mai multa hrana uscata in momentul intarcarii, adica tocmai in momentul in care cresc cerintele nutritive ale iepurasilor si scade cantitatea de lapte matern produs. In privinta productiei de lapte a iepuroaicei, se stie ca in prima zi de lactatie ea produce aproximativ 40 g lapte, pentru a ajunge la cca 220 g dupa 20 de zile (cu o medie zilnica de 140 g). Asadar se constata o puternica crestere a productiei de lapte in cursul primelor 3 saptamani, urmata de o descrestere, de asemenea foarte accentuata. Deci, iepuroaica atinge maximum productiei zilnice de lapte la 21 - 22 zile de la fatare (220 g) ; la 42 zile productia scade la 110 g ; la 60 zile, ea scade la 60 - 70 g, iar la 70 zile, la 40 -45 g. In realitate, atunci cand alaptarea se prelungeste pana la 60 zile de la nastere, cat mai reprezinta aportul matern in alaptarea unui iepuras de cca 2 Kg greutate vie ? Cantitativ aproape nimic, fiind mai curand o manifestare de lacomie, de viciu sau de distractie din partea iepurasului. in cursul primei saptamani de viata, un iepuras poate consuma in 24 h o cantitate de lapte egala cam cu 15 - 20% din greutatea sa. Acest consum se reduce pe masura ce animalul ingereaza alte nutreturi. Este deci convenabil sa se practice intarcarea cat mai curand posibil.
Intr-adevar, intarcarea conditioneaza - in fiziologia animalului tanar - declansarea mecanismelor digestie si asimilarii nutreturilor in celelalte perioade ale vietii sale si indeosebi, in perioada care urmeaza intarcarii. Astfel, in lumina tehnicilor de alimentaie moderne si rationale s-a ajuns sa se recomande intarcarea timpurie a iepurasilor, pentru ca ei sa poata fi pusi cat mai repede posibil la acelasi regim de alimentaie ca si adultii, regim care conditioneaza o crestere rapida in a doua perioada a existentei lor si totodata o productie de carne de calitate superioara.
Este recomandabil ca ratia suplimentara de lapte praf si aminoacizi, suplimentata corespunzator cu substante minerale si vitamine ( spre a se putea realiza intarcarea timpurie ) , sa fie pusa la dispozitie iepurasilor in primele zile ale iesirii lor din cuib, dupa principiul hranirii la discretie. In acest mod animalele in curs de intarcare au posibilitatea liberei alegeri intre laptele matern, alimentatia suplimentara si ratia pusa la dispozitia mamei.
Administrarea acestor nutreturii va trebui continuata, cel putin timp de 10 - 15 zile si dupa intarcare.




Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii, mesaje pentru acest album:
1 comentariu

florinmh (acum 11 ore)  
Sfaturi simple si utile, pe intelesul tuturor!
  Raportează
Către: gapetrei2005

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.